Acord politic la nivel european privind reforma PAC. Cum se vor împărți banii pentru agricultură

Parlamentul European, Consiliul de Miniștri al UE și Comisia Europeană au ajuns la un acord privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) care va fi aplicată după 1 ianuarie 2014 și vizează în principal reducerea decalajelor între țările membre privind subvențiile la plățile directe.

„Sunt foarte mulțumit de acest acord, care dă o nouă orientare politicii agricole comune (…) Acest acord va conduce la schimbări profunde: plăți directe mai echitabile, cu banii orientați mai ales acolo unde este neapărată nevoie de ei”, a afirmat joi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, într-o conferință de presă la Bruxelles.

El a subliniat că această reformă a fost promovată și pregătită încă din 2010 și vizează și consolidarea poziției agricultorilor în cadrul lanțului alimentar și asigurarea unei mai mari eficacități și transparențe a PAC.

„Aceste decizii constituie un răspuns ferm al UE în fața provocărilor legate de securitatea alimentară, schimbările climatice, creșterea economică și crearea de locuri de muncă în zonele rurale”, a apreciat Cioloș, care va efectua vineri o vizită la București, unde va prezenta reforma PAC într-o întâlnire cu parlamentarii români din comisiile de agricultură, dar și într-o conferință de presă.

Potrivit obiectivului convergenței vizat de reformă, repartizarea bugetului PAC va garanta faptul că niciun stat membru nu primește mai puțin de 75% din media la nivel de Uniune, până în 2019. De asemenea, la nivelul statelor membre sau al regiunilor, se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploatațiilor: ajutorul la hectar nu va putea coborî sub cota de 60% din media ajutoarelor plătite până în 2019 într-o anumită zonă administrativă sau agronomică.

Totodată, statele membre vor putea acorda ajutoare mai mari pentru „primele hectare” ale unei exploatații, pentru a oferi un sprijin sporit structurilor mici și mijlocii. Pentru noile state membre, mecanismul SAPS (plata unică pe suprafață) va putea fi prelungit până în 2020.

Statele membre vor putea acorda și un sprijin mai consistent zonelor defavorizate. Vor putea fi alocate plăți cuplate unui număr limitat de producții, cu o cuplare specifică de 2% pentru proteinele vegetale, pentru reducerea dependenței UE de importurile din acest domeniu.

În privința reformei plăților directe se are în vedere și ca numai agricultorii activi să beneficieze de un ajutor pentru venit, iar instalarea tinerilor în agricultură va fi încurajată, prin instituirea unui ajutor suplimentar de 25% pe durata primilor 5 ani, care se va aplica în toate statele membre.

O schemă de ajutoare simplificată pentru micii agricultori va fi pusă la dispoziția statelor membre care doresc acest lucru.

Un alt obiectiv este consolidarea poziției agricultorilor, organizațiile acestora urmând să fie încurajate, iar pentru anumite sectoare (lapte, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, cereale) se vor institui norme specifice în materie de dreptul concurenței.

Cotele de zahăr vor fi eliminate în 2017, consolidându-se în același timp organizarea sectorului, cu ajutorul unor contracte și acorduri interprofesionale obligatorii.

Sistemul drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol va fi înlocuit, începând din 2016, de un mecanism dinamic de gestionare a autorizațiilor de plantare implicând mai mult organizațiile profesionale, care va fi aplicabil până 2030, cu o limită de plantare stabilită la 1% din vie pe an.

În cadrul programelor de dezvoltare rurală, statele membre vor putea încuraja agricultorii să participe la mecanisme de prevenire a riscurilor (asigurări de venituri, fonduri mutuale) și vor putea elabora subprograme pentru filierele care se confruntă cu dificultăți specifice.

Totodată, între 2014 și 2020 vor fi investiți peste 100 de miliarde euro într-un efort de a ajuta agricultura să răspundă provocărilor din domeniile calității solului și a apei, biodiversității și schimbărilor climatic. Astfel, 30% din plățile directe vor fi legate de respectarea celor trei practici agricole benefice pentru mediu: diversificarea culturilor, menținerea pajișilor permanente ș conservarea a 5% și apoi a 7% din zonele de interes ecologic, începând din 2018 sau de alte măsuri considerante cel puțin echivalente din punctul de vedere al beneficiilor pentru mediu.

Cel puțin 30% din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate unor măsuri de agromediu, sprijinirii agriculturii ecologice sau unor proiecte legate de investiții sau măsuri de inovare în favoarea mediului.

Reforma își mai propune și dublarea mijloacelor de sprijinire a cercetării, inovării și schimbului de cunoștine vor fi dublate.

Toate elementele reformei se vor aplica de la 1 ianuarie 2014, cu excepția noii structuri a plăților directe (plăți „verzi”, sprijin suplimentar pentru tineri etc.), care va intra în vigoare începând din 2015, pentru a da timp statelor membre să-i informeze pe agricultori în legătură cu noile măsuri și să-și adapteze sistemele informatice.